Email: rpm.palomnik@gmail.com

Mănăstirea Sfântul Pantelimon de la Muntele Athos, cu clădirile ei impresionante, constituie un far duhovnicesc și un important loc de pelerinaj pentru întreg spațiul rus.

Este construită într-un mic golf, între Mănăstirea Xenofont și portul Dafne, fiind închinată Sfântului cu același nume. Prin clădirile ei numeroase desfășurate pe multe niveluri, împreună cu turlele înalte ale bisericilor, Mănăstirea lasă impresia unui mic oraș.

Biserica mare (Catholiconul) este zidită la începutul veacului al XIX-lea și are fresce în stilul artei rusești. Mănăstirea are 15 paraclisuri și 5 Chilii, dintre care două se află la Careia. Posedă de asemenea metocul Hromitsa, Schitul Xilourgos sau al Născătoarei de Dumnezeu, Noua Thebaidă și Schitul numit Mănăstirea Veche, locul pe care s-a aflat inițial Mănăstirea.

În veacul al XIII-lea Mănăstirea este distrusă de foc, reconstrucția acesteia fiind sprijinită material de Andronic al II-lea Paleologul și de domnitorii sârbi. Obștea era formată din monahi greci și ruși, aceștia din urmă depășindu-i numeric, pe la anul 1497, pe cei dintâi. În veacul al XVIII-lea Mănăstirea revine în mâna grecilor, pentru ca mai târziu, în 1875, rușii să prevaleze din nou.

În Mănăstire se păstrează icoane pe lemn și o mulțime de odoare și veșminte. Biblioteca Mănăstirii conține 1320 de manuscrise grecești, 60 slave și peste 20.000 de cărți în limbile greacă și rusă.

În Mănăstire se găsește cel mai mare clopot din Balcani. Este așezat la primul nivel al clopotniței de deasupra trapezei. Are greutatea de 13 tone, diametrul de 2,70 metri și circumferința de 8,71 metri. Pentru a fi bătut este nevoie de doi monahi.

Astăzi în Mănăstire viețuiește o obște formată din câteva zeci de monahi ruși și ucrainieni.