Numele insulei Skiathos înseamnă, după tradiție, «umbra Athosului», adică a Sfântului Munte. Simbolul duhovnicesc al insulei este Mânăstirea Buneivestiri a Maicii Domnului zidită pe cea mai înaltă culme a Skiathos-ului, aproape de portul insulei. Este o mânăstire de monahi în care până în urmă cu câțiva ani nu era îngăduită intrarea femeilor (“avaton”).

De pe la mijlocul veacului al XVIII-lea și până la începutul celui de-al XIX-lea Sfântul Munte a fost tulburat de o dispută privitoare la faptul dacă este canonică sau nu săvârșirea de parastase duminica în loc de sâmbătă, cum se făcea până atunci după tradiție. Susținătorii sfintelor tradiții au fost numiți «Colivazi». Între figurile conducătoare ale mișcării colivazilor – pe lângă directorul Școlii Athoniada, Neofit Cavsocalivitul, sfântul ieromonah Athanasie Parios, sfântul Macarie Notaras, mitropolitul Corintului, și sfântul Nicodim Aghioritul – se afla și sfântul ieromonah Nifon din Hios.

Pe fondul acestei dispute sfântul Nifon a plecat de la Sfântul Munte și a venit în Skiathos, în anul 1794, devenind primul stareț al mânăstirii, zidită sub îndrmarea lui între anii 1794 și 1806. Pe durata disputei și în anii următori mânăstirea a fost un bastion al colivazilor. Părinții «Colivazi» se duceau mai cu seamă în insule unde întemeiau mânăstiri închinate Maicii Domnului și îndeosebi Buneivestiri pentru a întări ideea unei bunevestiri adresate grecilor privitoare la viitoarea renaștere a neamului.

Ucenici sufletești ai «Colivazilor» au fost prozatorul Alexandru Papadiamandis, de loc din Skiathos, scriitorul Alexandru Moraitidis și savantul Epifanie Dimitriadis. Această concentrare de personalități duhovnicești și artistice a făcut ca insula Skiathos să fie numită «insula sfinților».

Mânăstirea a sprijinit cu toată puterea renașterea neamului prin Revoluția de la 1821. A fost unul dintre centrele de aprovizionare a luptătorilor, un pol de atracție dar și un punct de refugiu pentru haiducii regiunii Thesalia și a altor locuri.

Biserica mare este de tip athonit. Mânăstirea a fost zidită pentru a sluji nevoilor unui mare număr de monahi. Ea posedă o bibliotecă însemnată, un muzeu bisericesc și de artă populară în care se păstrează vase liturgice și sfinte icoane. În biserica mare se păstrează moaște ale sfintei Parascheva, ale sfinților Panteleimon, Haralambie, Dionisie Areopagitul, Ioan Gură de Aur, Atanasie cel Mare, Eftimie, Constantin din insula Hydra, Policarp al Smirnei, Teodor Stratilat, Nifon al Constantinopolei, Trifon, Teoctista și a multor altora.

De asemenea mânăstirea produce și îmbuteliază renumitul vin «Alypiakos» despre care Alexandru Papadiamandis scria că «e numai bun să aline întristările, dorurile și chinurile lumii ăsteia».

În anul 1807 la Mânăstirea Buneivestiri a Născătoarei de Dumnezeu și-a găsit refugiul Nicoțaras, una din cele mai vestite căpetenii ale haiducilor din Thesalia. Acesta, împreună cu Iannis Stathas, un alt vestit căpitan, foloseau adesea insula Skiathos drept bază de operațiuni a flotei de «pirați» cu care plecau la luptă pe mare. Aceștia doi, împreună cu cuviosul stareț Nifon, au desenat, au țesut și au înălțat cel dintâi drapel alb-albastru, așa cum îl are astăzi Grecia: fond albastru cu cruce albă. Drapelul a fost binecuvântat în anul 1807 în prezența generalului patriot Teodor Kolokotronis.

Telefonul mânăstirii: (+30) 24270 22012.