email: arhontariki@imxenophontos.gr
Sfânta Mănăstire Xenofont este zidită lângă mare, între Mănăstirile Dohiariu și Sfântul Pantelimon, pe latura de apus a Sfântului Munte, având hramul Sfântului Gheorghie.
Mănăstirea are două biserici mari, închinate Sfinților Mari Mucenici Gheorghie și, respectiv, Dimitrie, cea mai nouă dintre acestea întrecând în mărime bisericile tuturor celor douăzeci de Mănăstiri ale Sfântului Munte. Mănăstirea are 14 paraclisuri, opt dintre acestea găsindu-se în incinta Mănăstirii.
Cea dintâi menționare a Mănăstirii datează din ultimul sfert al veacului al XI-lea. Epoca ei de înflorire este întreruptă de căderea Constantinopolei (1453), iar mai târziu, datorită distrugerilor succesive pe care le-a suferit, ea se bucură de donații din partea domnitorilor Tărilor Române, donații prin care a putut fi restaurată.
Între odoarele valoroase ale Mănăstirii se numără două icoane în mozaic ale Sfinților Gheorghie și Dimitrie (din veacul al XI-lea), o icoană mai mică înfățișând Schimbarea la Față, vase liturgice ș.a. În biblioteca Mănăstirii se păstrează aproape 300 de manuscrise, documente diverse și peste 4.000 de cărți. Un interes deosebit stârnește și muzeul Mănăstirii.
Sfânta Icoană a Maicii Domnului Călăuzitoarea (Odighitria)
Foarte demult această icoană se găsea în catholiconul Sfintei Mănăstiri Vatopedu. Însă în anul 1730, în vreme ce porțile bisericii erau încuiate, icoana a dispărut deodată de la locul ei, fiind găsită la Sfânta Mănăstire Xenofont.
Toți credeau că cineva a furat-o pe ascuns și, în consecință, icoana a fost adusă înapoi la locul ei, monahii vatopedini luând măsuri de pază mai stricte și pecetluind biserica. Dar nu după multe ore, când biserica a fost deschisă pentru slujbă, icoana lipsea iarăși din locul ei, foarte curând sosind și veste de la Mănăstirea Xenofont că ea se afla din nou în locul din biserica mare pe care și-l alesese.
Vatopedinii au fost atunci convinși că este vorba despre o minune și au hotărât să nu se mai împotrivească voinței Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu. Au dat fuga la Mănăstirea Xenofont pentru a se închina Maicii Domnului Călăuzitoarea și multă vreme de atunci încolo îi trimiteau untdelemn și ceară la noul ei sălaș. De atunci monahii vatopedini și xenofondini prăznuiesc în comun acest eveniment.